NERVÓS, -OÁSĂ, nervoși, -oase, adj. 1. Care se referă la nervi (1), care aparține nervilor (1); alcătuit din nervi (1); care este provocat de nervi (1); p. ext. de natură nevrotică. ◊ Sistem nervos = totalitatea centrilor nervoși și a căilor de transmisiune centripetă și centrifugă din organism. Sistem nervos central = ansamblu anatomic alcătuit din creier, cerebel, bulb și măduva spinării. Boală nervoasă = boală care afectează psihicul (fără a fi cauzată de vreo leziune organică cunoscută); boală de nervi. 2. Care nu-și poate păstra calmul, care se enervează ușor; iritabil, mânios, nevricos; p. ext. emotiv. ♦ Care se găsește într-o stare de încordare, de surescitare; enervat, iritat. ♦ (Despre gesturi, manifestări) Care trădează nervozitate, enervare, iritare, nerăbdare. ♦ (Adverbial) Cu nervozitate. 3. Care are nervi (3), musculos, vânos; fig. puternic, viguros, plin de nerv (4), energic. – Din lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. Care aparține nervilor. 2 Irascibil; iritat, surescitat. 3. (Fig.) Energic, vioi. [Cf. lat. nervosus, it. nervoso, fr. nerveux].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NERVÓS, -OÁSĂ adj. 1. referitor la, provocat de nervi. 2. care manifestă nervozitate; irascibil; surescitat. 3. (fig.) energic, vioi. ◊ (adv.) cu nervozitate. (< lat. nervosus, fr. nerveux)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NERVÓS adj. 1. irascibil, iritabil, supărăcios, (rar) surescitabil, (pop.) rânzos, (înv. și reg.) necăjicios, sunducos, (înv.) sângeros, sângios, (fam.) nevricos. (Fire ~.) 2. enervat, iritat, necăjit, supărat, surescitat, (înv. și reg.) scârbit. (Era destul de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nervós adj. m., pl. nervóși; f. sg. nervoásă, pl. nervoáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NERVÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care ține de nervi; propriu nervilor. ◊ Sistem ~ totalitate a nervilor dintr-un organism uman sau animal. Sistem ~ central ansamblu alcă-tuit din encefal și măduva spinării. 2) Care conține nervi. ◊ Tic ~ tic generat de dere-glarea nervilor dintr-un anumit centru. 3) (de-spre persoane) Care se enervează ușor; iritabil; irascibil. 4) și adverbial Care vădește ner-vozitate. Râs ~. 5) fig. rar (despre stil, mod de exprimare etc.) Care are nerv; vioi. /<lat. nervosus, fr. nerveux, it. nervoso
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink