NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NESTĂPÂNÍT adj. 1. v. focos. 2. v. violent. 3. v. impetuos. 4. v. repezit. 5. nedomolit, nepotolit, (fig.) nesățios. (Iubire ~ de bani.) 6. v. dezlănțuit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Nestăpânit ≠ reținut
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
nestăpânít adj. m. (sil. mf. -stă-), pl. nestăpâníți; f. sg. nestăpânítă, pl. nestăpâníte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink