NETEZITOÁRE, netezitori, s. f. 1. Mistrie specială de metal, cu paleta îndoită, folosită pentru a netezi tencuiala la muchiile sau la unghiul dintre zidurile unei construcții. 2. Unealtă agricolă formată din mai multe bare paralele, legate între ele cu lanțuri, folosită la nivelarea pământului (după arat). – Netezi + suf. -toare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NETEZITOÁRE s. (AGRIC.) (pop.) târșitoare. (~ pentru terenurile arate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NETEZITOÁRE s. v. drișcă, fățuitoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
netezitoáre s. f., g.-d. art. netezitórii; pl. netezitóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NETEZITÓR, netezitoare, s. n. 1. Unealtă folosită pentru îndreptarea și netezirea muchiilor formelor de turnătorie. 2. Mașină formată din doi cilindri între care se trece un material pentru a fi netezit. – Netezi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NETEZITOÁRE ~óri f. 1) Unealtă de zidărie folosită pentru netezirea tencuielii la colțurile și la muchiile unei construcții. 2) Unealtă agricolă pentru nivelarea pământului arat. /a netezi + suf. ~toare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NETEZITÓR ~oáre n. Unealtă folosită pentru îndreptarea și netezirea muchiilor unei forme de turnătorie. /a netezi + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
netezitór s. n., pl. netezitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink