NEUMBLÁT, -Ă, neumblați, -te, adj. 1. (Despre drumuri, locuri) Care este puțin umblat, pe care se trece rareori; pe unde nu au trecut niciodată oamenii; p. ext. care nu este populat; pustiu. 2. (Despre oameni) Care a călătorit puțin. [Pr.: ne-um-] – Ne- + umblat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEUMBLÁT adj. 1. gol, necirculat, pustiu. (Șosele ~.) 2. necălcat, nestrăbătut, (înv. și reg.) săcret. (Locuri ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neumblát adj. m., pl. neumbláți; f. sg. neumblátă, pl. neumbláte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink