NEÎNȚELÉGERE, neînțelegeri, s. f. Faptul de a nu (se) înțelege, lipsă de înțelegere. ♦ Dezacord; conflict, diferend; discordie, ceartă. ♦ Confuzie creată datorită interpretării greșite a unei afirmații, a unei situații etc. – Ne- + înțelegere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎNȚELÉGERE s. 1. animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, vrajbă, zâzanie, (înv. și pop.) price, pricină, sfadă, (pop. și fam.) cârcotă, dihonie, râcă, (pop.) harță, (înv. și reg.) pricaz, scârbă, toi, (reg.) bucluc, hâră, poancă, sfădălie, zoală, (Mold. și Transilv.) poară, (Bucov. și Transilv.) șcort, (înv.) dezunire, gâlcevire, împon-cișare, județ, neașezare, neunire, pâră, pricinuire, pricire, prigoană, prigonire, zavistie, zurbavă, (grecism înv.) filonichie, (fig.) ciocnire. (~ existentă între două persoane.) 2. divergență, (livr. fig.) fricțiune.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Neînțelegere ≠ înțelegere
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
neînțelégere s. f., g.-d. art. neînțelégerii; pl. neînțelégeri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEÎNȚELÉGERE ~i f. (negativ de la înțelegere) 1) Confuzie apărută prin înțelegerea greșită a unor lucruri. 2) mai ales la pl. Ciocnire de păreri sau de interese. /ne- + înțelegere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink