NISIPÁR, (1) nisipari, s. m., (2) nisipare, s. n. 1. S. m. Persoană care scoate, cară (și vinde) nisip (1). 2. S. n. Dispozitiv montat pe o locomotivă, pe un tramvai etc. care servește la distribuirea nisipului (1) la roți pentru a împiedica patinarea acestora. – Nisip + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nisipár (persoană) s. m., pl. nisipári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
nisipár (dispozitiv) s. n., pl. nisipáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink