NUMERÁȚIE, numerații, s. f. Numărare; spec. sistem de simboluri grafice și de reguli cu ajutorul cărora se pot reprezenta numerele întregi. – Din fr. numeration, lat. numeratio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUMERÁȚIE s.f. (Mat.) Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic numerele. [Gen. -iei, var. numerațiune s.f. / cf. fr. numération, lat. numeratio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NUMERÁȚIE s. f. sistem de cifre și de reguli folosit pentru reprezentarea numerelor. (< fr. numération, lat. numeratio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
numeráție s. f. (sil. -ți-e), art. numeráția (sil. -ți-a), g.-d. art. numeráției; pl. numeráții, art. numeráțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUMERÁȚIE ~i f. 1) Mod de a număra (oral sau scris). 2) Ansamblu de reguli folosite în acest scop. ◊ Sistem de ~ zecimală sistem de numerație cu baza 10. Sistem de ~ binară sistem de numerație cu baza 2. 3) Sistem de simboluri care servește la reprezentarea grafi-că a numerelor. /<fr. numération, lat. numeratio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink