Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
NUNTÍRE, nuntiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) nunti; nuntit1. – V. nunti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUNTÍRE s. v. căsătorie, cununie, nuntă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nuntíre s. f., g.-d. art. nuntírii; pl. nuntíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUNTÍ, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. (Pop.) 1. A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p. ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NUNTÍ ~ésc pop. 1. intranz. 1) A petrece la nuntă. 2) A face nuntă; a se căsători. 2. tranz. A face să se căsătorească. /Din nuntă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NUNTÍ vb. v. căsători, cununa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nuntí, nuntésc, vb. IV (pop.) 1. a face nuntă, a (se) căsători, a (se) cununa; a se pregăti de nuntă. 2. a se tocmi prea mult, a se târgui. 3. (despre animale) a se împerechea.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
nuntí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nuntésc, imperf. 3 sg. nunteá; conj. prez. 3 sg. și pl. nunteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink