Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: nunti (verb tranzitiv) , nuntit (adjectiv)   
NUNTÍT1 s. n. (Rar) Nuntire. – V. nunti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUNTÍT2, -Ă, nuntiți, -te, adj. (Rar) Care s-a căsătorit, care a făcut nuntă (1). – V. nunti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUNTÍT s. v. căsătorie, cununie, nuntă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nuntít adj. m., pl. nuntíți; f. sg. nuntítă, pl. nuntíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
nuntít s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUNTÍ, nuntesc, vb. IV. Tranz., intranz. si refl. recipr. (Pop.) 1. A face nuntă (1), a (se) căsători, a (se) cununa; p. ext. a petrece la nuntă. – Din nuntă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A NUNTÍ ~ésc pop. 1. intranz. 1) A petrece la nuntă. 2) A face nuntă; a se căsători. 2. tranz. A face să se căsătorească. /Din nuntă
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NUNTÍ vb. v. căsători, cununa.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nuntí, nuntésc, vb. IV (pop.) 1. a face nuntă, a (se) căsători, a (se) cununa; a se pregăti de nuntă. 2. a se tocmi prea mult, a se târgui. 3. (despre animale) a se împerechea.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
nuntí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nuntésc, imperf. 3 sg. nunteá; conj. prez. 3 sg. și pl. nunteáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române