NUPȚIÁL, -Ă, nupțiali, -e, adj. Privitor la nuntă, de nuntă; nuntitor, nunțial. ♦ (Despre oameni) Care se referă la perioada împerecherii, de împerechere. [Pr.: -ți-al] – Din fr. nuptial, lat. nuptialis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUPȚIÁL, -Ă adj. (Liv.) Referitor la nuntă, de nuntă. [Pron. -ți-al. / cf. fr. nuptial, lat. nuptialis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NUPȚIÁL, -Ă adj. referitor la nuntă, de nuntă. (< fr. nuptial, lat. nuptialis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
nupțiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. nupțiáli; f. sg. nupțiálă, pl. nupțiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUPȚIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de nuntă; propriu nunții. Ceremonie ~ă. /<fr. nuptial, lat. nuptialis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink