NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. și fam.) Care se supără ușor, care își iese repede din fire. ♦ Care se ține de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaș. 2. (Reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. -os.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂBĂDĂIÓS adj. v. nărăvaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NĂBĂDĂIÓS adj. v. furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
NĂBĂDĂIÓS s., adj. v. epileptic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
năbădăiós adj. m. (sil. -ios), pl. năbădăióși; f. sg. năbădăioáșă, pl. năbădăioáse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NĂBĂDĂIÓS ~oásă (~oși, ~oáse) pop. 1) Care are năbădăi; supărăcios. 2) (despre animale) Care este nărăvaș; cu nărav. Cal ~. /năbădăi + suf. ~os
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink