NĂSÁDĂ, năsade, s. f. 1. (Pop.; colectiv) Snopi de cereale desfăcuți și împrăștiați pe arie pentru a fi treierați (cu vitele). ♦ (Reg.) Teanc. 2. (Reg.) Arie (unde se treieră cerealele). – Din năsădi (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂSÁDĂ s. v. arie, arman, baraj, grămadă, maldăr, stăvilar, teanc, vraf, zăgaz.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
năsádă s. f., g.-d. art. năsádei; pl. năsáde
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NĂSÁDĂ ~e f. pop. 1) Snopi de cereale desfăcuți și întinși pe arie în vederea treie-rării (cu ajutorul vitelor). 2) Loc special amenajat pentru treierat; fățare; arie. /v. a năsădi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink