Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: obiectiviza (verb) , obiectivizare (substantiv feminin)   
OBIECTIVIZÁRE, obiectivizări, s. f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza.V. obiectiviza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBIECTIVIZÁRE s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. ♦ Procesul trecerii de la subiectiv la obiectiv, la recunoașterea caracterului de realitate exterioară a lumii. [< obiectiviza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
obiectivizáre (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivizắrii; pl. obiectivizắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
obiectivizáre s. f. (sil. -biec-; mf. ob-), g.-d. art. obtectivizării; pl. obiectivizări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBIECTIVIZÁ, pers. 3 obiectivizează, vb. I. Refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. – Obiectiv + suf. -iza.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A SE OBIECTIVIZÁ pers.3 se ~eáză intranz. rar A căpăta un caracter obiectiv. /obiectiv + suf. ~iza
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OBIECTIVIZÁ vb. I. refl. (Rar) A căpăta un caracter obiectiv. [P.i. 3 -zează. / < obiectiv + -iza].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBIECTIVIZÁ vb. refl. a se obiectiva (II). (< engl. obiectivize)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
obiectivizá (a ~) (-biec-) vb., ind. prez. 3 obiectivizeáză
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
obiectivizá vb. (sil. -biec-; mf. ob-), ind. prez. 3 sg. și pl. obiectivizeáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)