Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
oborất, oborấtă, oborấți, oborấte, adj. (înv. și pop.) 1. doborât, răpus. 2. scos din post (prin uneltiri).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
OBORÎ́, obór, vb. IV. Tranz. (Reg.) A doborî ceva sau a pune pe cineva la pământ; a omorî; fig. a scoate pe cineva dintr-un post, dintr-o demnitate prin diverse uneltiri. – Din sl. oboriti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBORÎ vb. v. arunca, azvârli, culca, dărâma, doborî, întinde, lungi, prăbuși, prăvăli, răsturna, trânti.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oborî (obór, -ît), vb. – A prăvăli, a dărîma. Sl. (sb., cr., slov.) oboriti (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 221). Sec. XVII, înv., se folosește azi numai în forma doborî, der. doborîtor, adj. (nimicitor).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
oborî́ vb., ind. prez. 1 sg. obór, 3 sg. și pl. oboáră
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink