OBSTRUCTÍV, -Ă, obstructivi, -e, adj. (Med.) Care astupă, care oprește circulația normală în organism; care produce o obstrucție. – Din fr. obstructif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OBSTRUCTÍV, -Ă adj. Care poate cauza o obstrucție; obstruant. [< fr. obstructif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OBSTRUCTÍV, -Ă adj. care poate cauza o obstrucție (1); obstrucțional. (< fr. obstructif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OBSTRUCTÍV adj. v. obstruant.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
obstructív adj. m., pl. obstructívi; f. sg. obstructívă, pl. obstructíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OBSTRUCTÍV ~ă (~i, ~e) med. Care provoacă obstrucția unui sistem tubular din organism; care oprește circulația normală. /<fr. obstructif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink