OCHEȘÉL, -EÁ, -ÍCĂ, ocheșei, -ele, adj. Diminutiv al lui oacheș. ♦ (Substantivat, f. pl.; Bot.) Crăiță. [Var.: ochișél, -eá, -ícă adj.] – Oacheș + suf. -el, -ea, -ică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ocheșél adj. m., pl. ocheșéi; f. sg. ocheșeá/ ocheșícă, pl. ocheșéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink