OFTĂTÚRĂ, oftături, s. f. (Rar) Oftat. – Ofta + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OFTĂTÚRĂ s. v. oftare, oftat, suspin, suspi-nare, suspinat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oftătúră s. f., g.-d. art. oftătúrii; pl. oftătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink