ONERÁR, -Ă, onerari, -e, adj. (Rar) Care exercită în mod real o funcție. – Din fr. onéraire, lat. onerarius.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ONERÁR, -Ă adj. (op. onorar) Care exercită în mod real o funcție. [< fr. onéraire, lat. onerarius].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ONERÁR, -Ă adj. care exercită în mod real o funcție. (< fr. onéraire, lat. onerarius)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
onerár adj. m., pl. onerári; f. sg. oneráră, pl. oneráre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink