ONÉST, -Ă, onești, -ste, adj. Cinstit, de treabă, corect. – Din lat. honestus, it. onesto.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ONÉST, -Ă adj. Cinstit, corect. [< lat. honestus, cf. it. onesto].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ONÉST, -Ă adj. cinstit, corect, incoruptibil. (< lat. honestus, it. onesto)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ONÉST adj. v. cinstit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Onest ≠ corupt, depravat, josnic, necinstit, neonest
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
onést adj. m., pl. onéști; f. sg. onéstă, pl. onéste
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ONÉST ~stă (~ști, ~ste) Care se conformează corectitudinii morale; corect și de bună credință; cinstit; integru. /<lat. honestus, it. onesto
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink