ONOMASTICÓN, onomasticoane, s. n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane. – Din ngr. onomastikón, fr. onomasticon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ONOMASTICÓN s.n. Indice de nume de persoane. [Cf. fr. onomasticon, gr. onomastikon].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ONOMASTICÓN s. n. lucrare cuprinzând nume de persoane. (< ngr. onomastikon, fr. onomasticon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
onomasticón s. n., pl. onomasticoáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ONOMASTICÓN ~oáne n. Lucrare care cuprinde un index de nume de persoane /<ngr. onomastikón, fr. onomasticon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink