ONOMATOPOÉTIC, -Ă, onomatopoetici, -ce, adj. (Înv.) Onomatopeic. – Din germ. onomatopoetisch.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
onomatopoétic adj. m. poetic
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink