Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
OPERATÍV, -Ă, operativi, -e, adj. 1. Care lucrează repede, expeditiv, activ; care are efect (rapid); eficace, eficient. 2. Privitor la acțiuni, de acțiune. – Din fr. opératif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPERATÍV, -Ă adj. 1. Care acționează repede; expeditiv, activ; eficace. 2. Referitor la diverse operații. [Cf. fr. opératif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPERATÍV, -Ă I. adj. 1. care acționează repede; expeditiv, activ; eficace. 2. referitor la diverse operații. II. s. m. cel care lucrează la contrainformații. (< fr. opératif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPERATÍV adj., adv. 1. adj., adv. v. prompt. 2. adj. expeditiv, prompt. (O rezolvare ~.) 3. adj. v. eficace.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
operatív adj. m., pl. operatívi; f. sg. operatívă, pl. operatíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPERATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de operații; propriu operațiilor. 2) (despre persoane) Care acționează repede și cu ușurință; expeditiv. /<fr. opératif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)