OPLEÁN, oplene, s. n. Fiecare dintre cele două lemne transversale care leagă și fixează tălpile saniei; slai. – Din bg. opljan.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPLEÁN s. (TEHN.) (pop.) scaun, (reg.) slai. (~ la sanie.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
opléan, opléne, s.n. (pop.) 1. traversă în care e fixată talpa saniei; scaun. 2. numele unor părți ale carului; talpa războiului de țesut.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
opleán (opléne), s. n. – Fiecare din cele două lemne transversale care leagă și susține tălpile saniei; scaun, slai. – Var. opleană. Sb., slov., ceh. oplen, rut. opleno (Tiktin). Cf. pleană, s. f. (Bucov., pană, ic; grindei; Banat, cusur), care pare a fi același cuvînt, poate încrucișat cu peană „ic”.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
opleán s. n. (sil. -plean), pl. opléne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPLEÁN ~éne n. Fiecare dintre cele două chingi transversale care unesc tălpile de la sanie. [Sil. o-plean] /<bulg. opljan
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink