OPOZÍT, -Ă, opoziți, -te, adj. (Înv.) Opus2, contrar. – Din lat. oppositus, fr. opposite.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPOZÍT adj. v. advers, contrar, dimpotrivă, opus, potrivnic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
opozít adj. m., pl. opozíți; f. sg. opozítă, pl. opozíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink