OPRESÍV, -Ă, opresivi, -e, adj. Care oprimă, împilează; asupritor. – Din fr. oppressif.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPRESÍV, -Ă adj. Care oprimă; asupritor, împilator. [< fr. oppressif].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPRESÍV, -Ă adj. oprimat. (< fr. oppressif)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPRESÍV adj., s. v. opresor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
opresív adj. m. (sil. -pre-), pl. opresívi; f. sg. opresívă, pl. opresíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPRESÍV ~ă (~i, ~e) Care oprimă; bazat pe opresiune; asupritor; împilător. [Sil. -pre-] /<fr. oppressif
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink