Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: opta (verb) , optare (substantiv feminin)   
OPTÁRE, optări, s. f. (Rar) Faptul de a opta; opțiune. – V. opta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPTÁRE s.f. Acțiunea de a opta și rezultatul ei; opțiune. [< opta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
optáre s. f., g.-d. art. optării; pl. optări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPTÁ, optez, vb. I. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „pentru”) A alege, a prefera din două sau mai multe lucruri, soluții, situații etc. pe cea considerată mai convenabilă; a se decide în favoarea cuiva sau a ceva. – Din fr. opter, lat. optare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A OPTÁ ~éz intranz. (urmat de un complement indirect cu prepoziția pentru) A se pronunța făcând alegerea între două sau mai multe alternative. ~ pentru o cauză. /<fr. opter, lat. optare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
OPTÁ vb. I. intr. A face o alegere între mai multe lucruri, persoane sau situații, care nu se pot obține sau face în același timp. [< fr. opter, it., lat. optare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPTÁ vb. intr. a alege dintre mai multe soluții, situații etc. pe cea mai convenabilă. (< fr. opter, lat. optare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPTÁ vb. a alege, a se decide. (~ între mai multe soluții.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
optá vb., ind. prez.1 sg. optéz, 3 sg. și pl. opteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)