OPULÉNT, -Ă, opulenți, -te, adj. (Livr.) Bogat, îmbelșugat, abundent; voluminos, masiv. – Din fr. opulent, lat. opulentus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPULÉNT, -Ă adj. (Liv.) Îmbelșugat, bogat, abundent. [< fr. opulent, lat. opulentus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPULÉNT, -Ă adj. îmbelșugat, bogat, abundent. (< fr. opulent, lat. opulentus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
OPULÉNT adj. v. bogat, îmbelșugat.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Opulent ≠ sărac
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
opulént adj. m., pl. opulénți; f. sg. opuléntă, pl. opulénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OPULÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care manifestă bogăție; excesiv de bogat. Regiune ~tă. Viață ~tă. 2) (despre persoane sau despre părți ale corpului lor) Care se caracterizează, se impune prin amploarea formelor; caracterizat prin opulență; corpolent. Femeie ~tă. /<fr. opulent, lat. opulentus
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink