ORFELINÁT, orfelinate, s. n. Așezământ, instituție de caritate pentru creșterea copiilor orfani. – Din fr. orphelinat.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORFELINÁT s.n. Așezământ, instituție din trecut unde se creșteau copiii orfani, săraci. [Pl. -te, -turi. / < fr. orphelinat].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORFELINÁT s. n. așezământ de caritate destinat creșterii copiilor orfani; azil. (< fr. orphelinat)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORFELINÁT s. (înv.) orfanotrofie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orfelinát s. n., pl. orfelináte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORFELINÁT ~e n. 1) Instituție filantropică unde se întrețin și se educă copiii orfani sau săraci. 2) Clădire unde se află această instituție. /<fr. orphelinat
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink