Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
ORIENTÁL, -Ă, orientali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Orientului sau părții răsăritene a unei țări, a unei regiuni, privitor la Orient, caracteristic Orientului; răsăritean; p. restr. turcesc. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a unei țări din Orient; p. restr. turc; (la pl.) popoarele din Orient. [Pr.: -ri-en-] – Din lat. orientalis, fr. oriental.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORIENTÁL, -Ă adj. Care aparține Orientului, propriu Orientului; răsăritean. // s.m. și f. Locuitor al unei țări din Orient; (p. restr.) turc. [Cf. fr. oriental, lat. orientalis].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ORIENTÁL, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) al unei țări din Orient; răsăritean, estic. II. adj. caracteristic Orientului. (< fr. oriental, lat. orientalis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ORIENTÁL adj. v. estic.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Oriental ≠ apusean, occidental
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
orientál adj. m., s. m. (sil. -ri-en-), pl. orientáli; f. sg. orientálă, pl. orientále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORIENTÁL1 (~i, ~e) 1) Care ține de Orient; propriu Orientului; răsăritean; estic. 2) Care se află în Orient; din Orient; răsăritean. 3) Care descinde din Orient; originar din Orient. [Sil. -ri-en-] /<lat. orientalis, fr. oriental
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
ORIENTÁL2 ~i m. 1) Persoană care face parte din populația de bază a unei țări sau a unei regiuni din Orient. 2) la pl. Popoare din Orient. Cultura ~ilor. [Sil. -ri-en-] /<lat. orientalis, fr. oriental
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
COMPANIA INDIILOR ORIENTALE 1. Companie comercială engleză, întemeiată în 1600 de un grup de negustori londonezi pentru comerțul cu India, SE Asiei și China. A avut un rol hotărîtor în expansiunea colonială britanică în această parte a lumii; și-a încetat activitatea în 1858. 2. Companie comercială olandeză, întemeiată în 1602; a avut un rol în crearea imp. colonial olandez; și-a încetat activitatea în 1798. 3. Companie comercială franceză, întemeiată în 1664 și organizată din inițiativa lui Colbert în scopul instituirii monopolului francez asupra comerțului cu India; în 1719 a fuzionat cu Compania Occidentală, întemeiată de John Law. Și-a încetat activitatea în 1794.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
POARTA ORIENTALĂ, pas de joasă altitudine (540 m), situat pe cumpăna de ape dintre bazinul râului Timiș și cel al Cernei, în culoarul Timiș-Cerna, în arealul com. Domașnea, jud. Caraș-Severin. Străbătut de o cale ferată, care fac legătura între Orșova și Caransebeș. Cunoscut și sub numele de pasul Domașnea.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)