ORIÉR, orieri, s. m. (Rar) Pescar care pescuiește cu oria. [Pr.: -ri-er] – Orie + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
oriér s. m. (sil. -ri-er), pl. oriéri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink