ORTORADIOSCOPÍE, ortoradioscopii, s. f. (Fiz.) Metodă radioscopică pentru obținerea conturului unui obiect în adevărata lui mărime; ortoradiografie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. orthoradioscopie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORTORADIOSCOPÍE s.f. Metodă radioscopică de obținere a contururilor unui obiect la dimensiunile sale reale. [Gen. -iei. / < fr. orthoradioscopie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
ortoradioscopíe s. f., (sil. -di-o-), g.-d. art. ortoradioscopíei; pl. ortoradioscopíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink