ORĂȘENÉSC, -EÁSCĂ, orășenești, adj. Care aparține orașului, privitor la oraș, ca la oraș; urban, citadin. – Orășean + suf. -esc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ORĂȘENÉSC adj. 1. v. urban. 2. nemțesc. (Îmbrăcat cu haine ~ești.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
orășenésc adj. m., f. orășeneáscă; pl. m. și f. orășenéști
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
ORĂȘENÉSC ~eáscă (~éști) 1) Care ține de orășeni; propriu orășenilor. Com-portare ~ească. 2) Care ține de oraș; propriu orașului; urban. Populație ~ească. Trans-port ~. /orășean + suf. ~esc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink