OSPẮȚ, ospețe, s. n. Masă mare, îmbelșugată (organizată în diferite împrejurări festive); petrecere cu masă mare; ospeție, banchet. ♦ Masă, mâncare îmbelșugată. [Pl. și: ospățuri] – Lat. hospitium.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OSPĂȚ s. 1. v. banchet. 2. v. chef.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
OSPĂȚ s. v. masă, mâncare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ospăț s. n., pl. ospéțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OSPẮȚ ~éțe n. Petrecere cu mulți oaspeți, oferită cu ocazia unui eveniment (fericit); chef. /<lat. hospitium
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SALĂ DE OSPÉȚE s. v. sală de mese, sală de mâncare, sufragerie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink