OTOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul urechii din punct de vedere anatomic și patologic. – Din fr. otologie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OTOLOGÍE s.f. (Med.) Studiul urechii și al bolilor ei; otiatrie. [Gen. -iei. / < fr. otologie, cf. gr. ous – ureche, logos – studiu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OTOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază anatomia, fiziologia și patologia urechii. (< fr. otologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
otologíe s. f., art. otología, g.-d. otologíi, art. otologíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink