OTOSCÓP, otoscoape, s. n. Instrument optic cu care se examinează canalul auditiv extern și timpanul. – Din fr. otoscope.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OTOSCÓP s.n. Instrument folosit la cercetarea canalului auditiv al urechii. [< fr. otoscope].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OTOSCÓP s. n. instrument optic folosit în otoscopie. (< fr. otoscope)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
otoscóp s. n. (sil. mf. -scop), pl. otoscoápe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OTOSCÓP ~oápe n. Instrument medical pentru examinarea conductului auditiv extern și a timpanului. /<fr. otoscope
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink