Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
OTURÁC s. v. haltă, oprire, popas.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
oturác1, oturáci, s.m. (înv.) veteran, invalid de război.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
oturác, oturáce, s.n. (înv.; mai ales la pl.) 1. popas mai lung al armatei într-un loc; bivuac. 2. lemnele încovoiate formând scheletul luntrei.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
oturác (-ce), s. n. – Popas, oprire, haltă. Tc. oturak (Șeineanu, III, 92), cf. alb. oturak. Sec. XVII, înv. – Der. oturac, s. m. (înv., veteran).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink