OVRÉI, ovrei, s. m. (Înv. și reg.) Evreu. [Var.: ovréu s. m.] – Din ngr. ovriós.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ovréi s. m. (sil. -vrei), pl. ovréi, art. ovréii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OVRÉU s. m. v. ovrei.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink