OȚELÍU, -ÍE, oțelii, adj. Cu aspect, cu strălucire de oțel; de culoarea oțelului. – Oțel + suf. -iu.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
oțelíu adj. m., f. oțelíe, pl. m. și f. oțelíi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink