PACIÉNT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat În raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patent, it. paciente.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PACIÉNT, -Ă adj. (Liv.) Răbdător. // s.m. și f. Bolnav care se află în tratamentul unui medic. [Pron. -ci-ent, var. pațient, -ă s.m. și f. / < lat. patiens, cf. it. paziente, fr. patient, germ. Patient].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PACIÉNT, -Ă I. s. m. f. bolnav în tratamentul unui medic. II. adj. răbdător, îngăduitor. (< fr. patient, germ. Patient, lat. patiens, it. paciente)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PACIÉNT adj. v. perseverent, răbdător, stăruitor, tenace.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PACIÉNT s. (înv.) subiect. (~ al unui medic.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Pacient ≠ impacient
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
paciént s. m., adj. m. (sil. -ci-ent), pl. paciénți; f. sg. paciéntă, pl. paciénte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PACIÉNT1 ~tă (~ți, ~te) livr. Care este plin de răbdare; răbdător. [Sil. -ci-ent] /<lat. patiens, ~ntis, fr. patient
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PACIÉNT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. 1) Persoană supusă unui tratament medical din partea medicului. 2) Persoană supusă unui supliciu; martir. /<lat. patiens, ~ntis, fr. patient
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink