PALAFÍTĂ, palafite, s. f. Locuință lacustră (din epoca neolitică), construită pe piloți sau pe un podium susținut de pari. – Din fr. palafitte, it. palafitta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PALAFÍTĂ s.f. Locuință lacustră susținută pe pari; construcție făcută pe un teren nestabil, întărit cu pari. [< it. palafitta, fr. palafitte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PALAFÍTĂ s. f. locuință lacustră pe o platformă sprijinită pe stâlpi de lemn; construcție pe un teren, întărit cu pari. (< fr. palafitte, it. palafitta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
palafítă s. f., pl. palafíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PALAFÍTĂ ~e f. (în epoca preistorică) Locuință lacustră clădită pe un podium susținut de pari. /<fr. palafitte
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink