PALEOLÍTIC, -Ă, paleolitici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Cea mai veche fază din istoria omenirii, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră cioplită. 2. Adj. Care aparține paleoliticului (1), privitor la paleolitic. [Pr.: -le-o-] – Din fr. paléolithique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PALEOLÍTIC s.n. Prima epocă a istoriei, caracterizată prin folosirea pietrei cioplite. // adj. Care datează din această epocă. [< fr. paléolithique, cf. gr. palaios – vechi, lithos – piatră].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PALEOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) prima epocă a istoriei, a folosirii uneltelor din piatră cioplită. (< fr. paléolithique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PALEOLÍTIC s. (rar) sălbăticie. (În ~ s-au folosit primele unelte de piatră cioplită.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
paleolític adj. m. (sil. -le-o-), pl. paleolítici; f. sg. paleolítică, pl. paleolítice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
paleolític s. n. (sil. -le-o-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PALEOLÍTIC1 n. Perioada întâi a epocii pietrei, caracterizată prin apariția uneltelor și a armelor din piatră cioplită. [Sil. -le-o-] /<fr. paléolithique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PALEOLÍTIC2 ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de prima perioadă a epocii de piatră; propriu primei perioade a epocii de piatră. 2) Care datează din prima perioadă a epocii de piatră. [Sil. -le-o-] /<fr. paléolithique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink