PALINGENEZÍE s. f. (În unele concepții filozofice) Renaștere, înviere periodică a tuturor ființelor. ♦ Fig. Înnoire, regenerare (morală). – Din fr. palingénésie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PALINGENEZÍE s.f. 1. Concepție metafizică care preconizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză. ♦ (Fig.) Înnoire, regenerare (morală). 2. Concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire. 3. Concepție despre perfecționarea permanentă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă. [Gen. -iei. / < fr. palingénésie, cf. gr. palingenesis – renaștere].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PALINGENEZÍE s. f. 1. concepție metafizică ce preco-nizează reînvierea periodică a tuturor ființelor; metempsihoză. ◊ (fig.) înnoire, regenerare (morală). 2. concepție potrivit căreia istoria este alcătuită din perioade succesive de decădere și de înflorire. 3. concepție care afirmă perfecționarea continuă a viețuitoarelor printr-o evoluție lentă. (< fr. palingénésie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
palingenezíe s. f., art. palingenizía, g.-d. palingenezíi, art. palingenezíei
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink