PANACODÁR, panacodari, s. m. Brutar care lucrează cu panacodul; (rar) panacagiu. [Var.: panacotár s. m.] – Panacod + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
panacodár s. m., pl. panacodári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink