PANDÁNT, pandante, s. n. Obiect care formează, împreună cu altul, o pereche simetrică. – Din fr. pendant.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PANDÁNT, -Ă adj. (Franțuzism) Care atârnă. ♦ (Jur.; înv.) Pendinte. // s.n. Obiect decorativ așezat simetric cu altul. [Var. pendant s.n. / < fr. pendant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PANDÁNT s. n. obiect decorativ simetric cu altul. (< fr. pendant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
pandánt s. n., pl. pandánte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PANDÁNT ~e n. Obiect care formează, împreună cu altul, o pereche simetrică. /<fr. pendant
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink