PANTEÍSM, s. n. Concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga natură. – Din fr. panthéisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PANTEÍSM n. Doctrină filozofică care identifică divinitatea cu natura. /<fr. panthéisme
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PANTEÍSM s.n. Concepție filozofică monistă potrivit căreia divinitatea este identificată cu întreaga natură. [Pron. -te-ism. / < fr. panthéisme, cf. gr. pas – tot, theos – zeu].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PANTEÍSM s. n. concepție filozofică monistă potrivit căreia divinitatea se identifică cu întreaga natură. (< fr. panthéisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
panteísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink