PAPÁIA s. f. Numele unei plante tropicale din care se extrage papaina (Carika papaya). – Din it. papaia.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAPÁIA s.m. (Bot.) Arbore fructifer din America tropicală, din care se extrage papaina. [Pron. -pa-ia. / < it. papaia < cuv. caraib].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PAPÁIA s. m. arbore fructifer din America tropicală, India și Africa, cu fructe comestibile asemănătoare pepenelui galben, din al cărui latex se extrage papaina. ◊ fructul însuși. (< it. papaia, sp. papaya)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
!papáia s. f., g.-d. art. papáiei; pl. papáia
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
papáia s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PAPAIA s.f. Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept și înalt, cu o coroană în formă de evantai și frunze adânc palmate (C****a papaya), având formă de pară mare, de culoare gălbuie, cu pulpa roz-oranj, cărnoasă, suculentă, cu multe semințe de culoare neagră la miljloc (bacă). Se consumă ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce când este coaptă.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink