PAPIÓN, papioane, s. n. Un fel de cravată bărbătească, înnodată în forma unor aripi de fluture. [Pr.: -pi-on] – Din fr. papillon.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PAPIÓN s.n. Cravată înnodată în formă de aripi de fluture. // s.m. (Rar) Specie de câine pitic cu urechile lungi, căzute și cu părul lung de diferite culori. [Pron. -pi-on, pl. -oane. / < fr. papillon].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PAPIÓN I. s. n. cravată înnodată în formă de aripi de fluture. II. s. m. specie de câine pitic cu urechile lungi, căzute, și cu părul lung, de diferite culori. (< fr. papillon)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
papión (câine) s. m. (sil. -pi-on), pl. papióni
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
papión (cravată) s. n. (sil. -pi-on), pl. papioáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PAPIÓN ~oáne n. Cravată bărbătească, scurtă, legată în forma aripilor de fluture. [Sil. -pi-on] /<fr. papillon
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink