PARADIAFONÍE s. f. Trecere nedorită a semnalelor de pe un canal pe altul la sisteme audio cu două sau mai multe canale; diafonie. [Pr.: -di-a-] – Din fr. paradiaphonie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARADIAFONÍE s.f. Percepție în receptorul unui circuit telefonic a convorbirii dintr-un alt circuit. [Pron. -di-a-, gen. -iei. / < fr. paradiaphonie].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARADIAFONÍE s. f. percepție în receptorul unui circuit telefonic a convorbirii dintr-un alt circuit. (< fr. paradiaphonie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
paradiafoníe s. f. (sil. -di-a-) → fonie
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink