PARAFÉRNĂ, paraferne, s. f. Avere care aparține soției căsătorite în regim dotal și asupra căreia soția își păstrează drepturile de administrare și de folosință. – Din ngr. paráferna.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PARAFÉRNĂ s.f. Avere aparținând soției, necuprinsă în dotă, pe care o administrează ea însăși. [< fr. parapherne, cf. gr. parapherna < para – lângă, pherne – dotă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PARAFÉRNĂ s. f. avere aparținând soției, necuprinsă în dotă, pe care o administrează ea însăși. (< ngr. parapherna)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PARAFÉRNĂ s. (JUR.) (înv.) exoprică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
paraférnă (paraférne), s. f. – Bunuri extradotale. Ngr. παράφερνα.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
paraférnă s. f., g.-d. art. paraférnei; pl. paraférne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PARAFÉRNĂ ~e f. jur. Avere care aparține soției căsătorite în regim dotal și asupra căreia aceasta își menține dreptul de administrare și de folosință. /<ngr. paráferna
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink