PARAPONISEÁLĂ, paraponiseli, s. f. (Înv.) Supărare, nemulțumire; necaz, ciudă. – Paraponisi + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
paraponiseálă s. f., g.-d. art. paraponisélii; pl. paraponiséli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink